Arabia Saudita investeste 109 MILIARDE dolari in energie solara

Energy Independent Saudi Arabia Is Investing $109 Billion In Solar Energy.

Solar installation in Saudi ArabiaSaudi Arabia just completed a 12,684 panel solar installation that generates 3.5-megawatts of renewable energy. It’s Saudi Arabia’s largest solar installation to date and part of their ongoing plan to invest $109 billion in solar power to reach 41,000 megawatts of solar capacity within two decades.

As the US strives for liquid fuel energy independence, currently liquid fuel energy independent Saudi Arabia is going solar. Maybe the US can learn from the Saudi’s, realize now that the whole liquid fuel energy independence thing is overrated, and skip that middle step and go directly to solar. [Bloomberg]

 

sursa:  www.jubbling.com/featured_jubbling/energy-independent-saudi-arabia-invests-billions-solar-energy

 

 

impotriva gaze de sist, fracturare hidraulica

Advertisements

Oil Shale 2050

 

http://www.westernresourceadvocates.org/oilshale2050/WRA-OilShale2050.pdf

 

What industry and government agencies don’t knoW, and What the public deserves to knoW
For all of the research done on oil shale, it is remarkable just how much the industry and government agencies still do
not know. Commercially viable technologies remain in their infancy, and without workable technologies, commercial
development of liquid fuels from oil shale remains speculative at best.
In preparing this report, Western Resource Advocates grappled with how to present data, knowing that at any point in time the oil and gas industry may only be presenting part of the picture. New data and claims can emerge rapidly, but any new information must be considered in a much broader context. Data on a PowerPoint presentation often represents information frozen in time, without any context or any independent vetting of its usefulness, completeness, or accuracy.
For example, consider this claim from 30 years ago: In 1980 Exxon made a presentation in western Colorado in which it claimed that by 2010 it would be producing 10 million barrels of oil per day from oil shale. Less than two years later, its Colony Shale Project
was shut down and more than 2,000 people lost their jobs overnight. Those 1980 claims were clearly suspect — and may have been deployed as a tool to influence public policy and public opinion rather than a legitimate estimate of success. Even if those claims
were technically justifiable in 1980, the context of that information shows that Exxon’s ability to predict market trends, costs, and other potential problems proved woefully
inadequate.
A more recent example shows the same problems with trying to incorporate new industry “data.” Enefit American Oil posits that by 2025 in Utah alone it will be producing 50,000 barrels of oil per day.
But energy expert Jim Bartis of the RAND Corporation undermined this claim in Congressional testimony in June 2011:
In Estonia, oil shale is primarily used as a solid fuel for the generation of electric power. A small amount is converted to a liquid fuel, all of which is used in power generation or cogeneration plants. To our knowledge, oil shale in Estonia is not
used to produce transportation fuels. A recent environmental assessment of oil shale produced and consumed in Estonia indicates severe impacts have occurred. These include subsidence over underground mining areas, overexploitation of underground waters, pollution of surface and underground waters, and the emission of hazardous air pollutants.4

Perhaps Enefit will really be able to produce 50,000 barrels of oil per day by 2025.
But before it can even consider that kind of production, Enefit will need to overcome the technical, economic, and environmental obstacles to producing a commercial transportation fuel from oil shale.

 

Because of these uncertainties — and because many claims made by companies and paid supporters cannot be independently verified — WRA was very careful in using information sources that we believe present impartial, unbiased conclusions.
The burden of proof should be on the industry and elected officials who are seeking government subsidies to provide independently verified data. In the coming years, as industry works to develop commercial technologies, it must candidly disclose information on the impacts of these technologies on a broad range of resource values.
The public needs to be able to properly evaluate the economic, environmental, and community impacts of the following disclosures:
1  Water quantity.
The federal government and private contractors, such as the RAND Corporation, have concluded that significant amounts of water would be needed to develop oil shale. Before considering initiating a commercial leasing program, governmental agencies must fund independent assessments of how much water would be required for commercial development. This need is especially important in the arid West.
2  Water quality.
Commercial development poses huge challenges to protecting surface water and groundwater quality. To properly evaluate the effects of commercial development and to adopt and implement appropriate mitigation measures, governmental agencies must (a) establish independent baseline assessments of existing stream conditions for aquatic life, and (b) require industry to
provide quantifiable data on the potential impacts of development on surface water and groundwater quality.
3  Air quality.
Protecting air quality might pose the greatest challenge to oil shale producers.
To evaluate development and to adopt effective and enforceable mitigation measures, governmental agencies must put forth independent air quality data assessing the adverse health and environmental impacts of oil shale mining, production, and refinement.
4  Energy sources.
Water quality and air quality, along with water demands, are directly tied to electricity production. Coal, natural gas, and nuclear energy might be used to provide the increased electricity demand necessary to support oil shale development, and each source of electricity has different demands and impacts. As research progresses, industry and environmental regulators need to identify the sources of electricity production, with the agencies funding independent assessments of such impacts on other resources.
5  Climate.
Independent analyses have concluded that, depending on the technology utilized, development would produce 25% to 75% more greenhouse gases per barrel of oil from oil shale than from conventional fuel.
More analysis of oil shale’s contribution to climate change is needed, and regulatory agencies must specify how impacts would be mitigated.

FOTOREPORTAJ: Opt strămutări din Ocnele Mari, programate pentru acest an

FOTOREPORTAJ: Opt strămutări din Ocnele Mari, programate pentru acest an

• Mai multe familii din satul Goruniş vor trebui să opteze pentru despăgubiri în bani sau pentru relocare

Opt familii din satul Goruniş, oraşul Ocnele Mari, aşteaptă de câţiva ani buni, ca autorităţile să respecte programul de strămutare adoptat încă de acum opt ani şi jumătate. Cu comisii şi paracomisii plimbate în ritm lunar prin casele şi grădinile lor, cele câteva zeci de persoane dorm iepureşte în fiecare noapte ascultând pârâiturile constante din pereţii şi temeliile caselor. În timp ce primarul localităţii, Gheorghe Iordache, speră să îi convingă pe potenţialii strămutaţi să accepte unele loturi de teren stabile de pe raza localităţii, directorul Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea, Marius Tănăsie anunţă că acestora li se vor oferi mai multe variante de relocare sau despăgubire.

Un deceniu de reclamaţii
ocnele mari crapaturi
Situaţia unui şir de case de pe panta satului Goruniş a rămas incertă de mai bine de un deceniu. Şiruri de sesizări îndreptate către Prefectură, Primărie, Guvern au curs neîncetat din 2004, moment în care localnicii au acuzat mişcări seismice accentuate şi apariţia crăpăturilor în pereţii locuinţelor lor. Printre cei care trăiesc cu spaima în suflet noapte de noapte sunt Gheorghe şi Roza Pavel. „Noi avem pe teren patru case. Una a noastră şi trei pentru fiecare copil. Deja două dintre acestea nu mai pot fi folosite pe timp de iarnă. Pereţii sunt crăpaţi, sobele şi hornurile stau să se prăbuşească şi la evaluările lunare făcute de cei de la Exploatarea Minieră şi Prefectură se vede cum pământul se ridică sub colţurile caselor. La casa noastră a început să crape temelia şi podeaua. Am ajuns să pun scoch peste crăpături ca să nu mă pomenesc cu şoareci sau şobolani în casă”, povesteşte Roza Pavel. Conform evaluărilor făcute de specialiştii care au generat fenomenul de prăbuşire controlată în câmpurile de sonde I şi II din localitate, sătenii din Goruniş, zonă din câmpul III de sonde trebuiau strămutaţi în perioada 2005-2009. Prefectul de Vâlcea din acea perioadă, Anuţa Handolescu identificase chiar şi o zonă în Cartierul Copăcelu în care sătenii loviţi de „blestemul sării” să reînceapă o nouă viaţă. De la prognozele emise de echipa coordonată de profesorul Gheorghe Zamfirescu a trecut aproape un deceniu, iar somnul cu spaime a devenit o constantă pentru localnici.

Somn de iepure şi haine de fugă
ocnele mari gh Pavel
Nopţile în satul Goruniş au un stil deja devenit clasic pentru săteni. „La început dormeam cu rândul. Acum ne-am obişnuit să dormim iepureşte şi cu hainele puse lângă pat ca să avem ce pune pe noi dacă trebuie să fugim în toiul nopţii. Nu te obişnuieşti cu vuietul din pământ niciodată. Tot tresărim la fiecare crăpătură şi la trosnetul pereţilor. Ne-am făcut casă aici acum 57 de ani, dar ultimii 10 sunt ani de coşmar. Acum doi ani ne-au spus că au bani pentru construirea a 10 case. Acum mai sunt 7-8 pe lista lor şi am aflat că abia au ajuns la stadiul de contractare al evaluatorului. Dumnezeu ştie când o să vină şi evaluatorul aici, pentru că până acum nu l-a văzut nimeni la faţă”, spune şi Gheorghe Pavel. Pe lista autorităţilor în afară de familiile Pavel mai sunt incluşi şi Dumitru Buşe, Adrian Buşe, Delia Istrate şi Emil Popescu. În discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţilor locale, nimeni nu s-a grăbit să le ofere acestora informaţii privind data la care vor putea opta pentru variantele de despăgubire luate în calcul de Societatea Naţională a Sării.

„Le oferim mai multe variante”
ocnele mari sat gorunis case afectate
Reprezentantul Companiei Naţionale a Sării Salrom, directorul EM Râmnicu Vâlcea, Marius Tănăsie, susţine că după evaluarea, cele opt familii vor fi puse în postura de a alege din variantele prezentate de companie. „Buget pentru strămutarea acestor persoane există. A fost constituit sub forma provizioanelor în ultimii ani. După ce se va face evaluarea vom face mai multe propuneri. Pot opta, în măsura în care se înscriu în bugetul stabilit de evaluator pentru casă în Râmnicu Vâlcea, în Bucureşti sau oriunde vor dori. De asemenea, se va putea opta şi pentru varianta despăgubirilor în bani. Dacă nu vor accepta aceste forme de despăgubire se va ajunge probabil la un litigiu dus în instanţă. Noi însă dorim să rezolvăm această situaţie pe cale amiabilă. Seismografele instalate în zonă înregistrează unde constante, dar nu putem vorbi de accentuarea acestora. În alte zone din câmpurile III şi IV nu înregistrăm astfel de evenimente”, explică directorul Tănăsie. Cu toate acestea, Salrom deţine licenţa de exploatare pe respectivele câmpuri de sondă până în 2018, iar optica şi programul de dezvoltare a exploatării sării în zonă nu exclude alte strămutări. „Există un studiu de evaluare a riscurilor şi o prognoză privind măsurile ce vor trebui adoptate pe viitor. Nu au deocamdată un caracter oficial. Aşteptăm oficializarea acestui studiu, iar apoi vom putea face publice măsurile ce se impun”, mai spune directorul Marius Tănăsie.

ocnele mari gorunis sonde printre case 1

 sursa:  http://www.voceavalcii.ro/2014011519061/FOTOREPORTAJ-Opt-stramutari-din-Ocnele-Mari-programate-pentru-acest-an.html

Suplacu de Barcău. Moartea vine pe bani

I se spune Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, şi oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Pentru oamenii din comuna bihoreană Suplacu de Barcău, aurul negru pe care localitatea o poartă în pântece este mai degrabă un blestem. Gazele toxice care răzbat din adâncuri omoară oamenii cu zile. Unul din 100 de locuitori suferă de cancer pulmonar, iar 20 % dintre copii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. Iar asta nu e tot. Livezile, terenurile agricole şi drumurile sunt sleioase de la ţiţeiul „sărit” accidental din conducte, fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a „lăsat” cu 24 de centimetri! Un preţ mult prea mare pentru chiria pe care compania OMV-Petrom le-o plăteşte pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii: 2 lei pe metru pătrat pe an!

Aurul negru se plătește în vieți omenești

Prețul pentru statutul de cea mai bogată comună a Bihorului și una dintre cele mai înstărite din țară este plătit de locuitorii Suplacului de Barcău în vieți omenești. Situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, comuna oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Cu toate acestea, locuitorii nu sunt nici pe departe oameni înstăriți. Mai mult, de pe urma sondelor OMV-Petrom localnicii se aleg cu fântâni otrăvite, aer irespirabil și, mai tragic, cu grave afecțiuni pulmonare. Comuna se numără printre localitățile cu cea mai mare rată a suferinzilor de cancer pulmonar. Totodată, aproape un sfert dintre copiii din Suplacu de Barcău suferă de astm bronșic. Cu toate acestea, oamenii și autoritățile se feresc să vorbească la modul negativ despre compania care le-a acaparat comunitatea. Primii nu o fac pentru că își riscă locurile de muncă, iar cei din administrație spun că bugetul comunei depinde în mare măsură de exploatarea OMV-Petrom.

Nu este nevoie de indicatoare rutiere pentru a realiza că te apropii de Suplacu de Barcău. Cele 10-15 sonde ce pigmentează terenurile de lângă șosea te avertizează că trebuie să închizi geamurile mașinii. Cu toate acestea, mirosul puternic de țiței îți atacă simțul olfactiv de cum intri în comună. Privit de sus, câmpul petrolier oferă o imagine apocaliptică. Sute de sonde și coșuri fumegânde domină peisajul comunei. Le găsim perforând pășunile, grădinile oamenilor și chiar prin pădurile din zonă. Extragerea țițeiului prin metoda combustiei interne lasă în urmă gaze toxice, extrem de nocive pentru cei care locuiesc în zonă. Oamenii locului, mai exact cei care nu sunt angajați ai OMV-Petrom, spun că s-au resemnat cu această situație după ani de zile în care au protestat în van. „Noi nu mai avem putere să luptăm. Ne-am dat seama că luptăm cu un colos (n.red., compania OMV) pentru care viețile noastre și ale copiilor noștri nu înseamnă nimic. Ne oferă atenție doar atunci când vin să ne închirieze grădinile pentru a scoate țițeiul de sub ele”, ne-a declarat Ioan Nagy, locuitor al comunei Suplacu de Barcău.
Mulți nu își permit să vărbească în public pentru că primesc bani de la companie pentru că au permis să-și instaleze sondele, conductele ori instalațiile pe terenurile lor. Unii iau câteva mii de lei pe an, alții câteva mii de lei pe lună. În funcție de cât de buni negociatori au fost atunci când au fost contactați de reprezentanții companiei. Dar, cei mai mulți primesc doi lei pe metru pătrat pe an! Atât cât le-a oferit compania.

Comuna în care cancerul este mai frecvent decât gripa

Din discuția cu Ioan Purcaru, medic de familie în localitate, am aflat că cei de la OMV-Petrom sunt foarte preocupați de sănătatea locuitorilor din zonă. Mai bine zis se preocupă ca pacienții să beneficieze de cel mai bun tratament, după ce au fost diagnosticați cu grave boli pulmonare. „Trebuie să recunosc că beneficiem de cele mai bune condiții aici la dispensar. Cu toate acestea nu pot să subliniez că ar fi de preferat luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor, în loc să dregem răul deja înfăptuit”, ne-a declarat doctorul Ioan Purcaru. Acesta a mai adăugat că, în momentul de față, în evidența dispensarului sunt peste 20 de bolnavi diagnosticați cu cancer pulmonar, în diferite stadii. Dacă raportăm această cifră la populația de aproximativ 2000 de locuitori observăm că unul din 100 de locuitori ai comunei suferă în acest moment de cancer pulmonar. La fel de gravă este și situația privind populația infantilă. În jur de 20 % dintre copiii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. „Sunt medic în această comună de peste 20 de ani. De-a lungul acestei perioade am fost martorul multor tragedii. Din păcate, majoritate celor afectați de aceste boli nu ajung să se bucure nici măcar de vârsta pensionării. Oamenii care au muncit în cadrul companiei sunt de departe cei mai afectați. Comuna este plină de văduve cu vărsta sub 50 de ani”, a adăugat medicul de familie.

Medicul din Suplacu de Barcău

Satul Foglaș este cea mai afectată localitate a comunei. Este locuit de o comunitate de etnici slovaci. Aici, aproape că nu există familie care să nu fi avut vreun membru decedat în urma cancerului pulmonar. „Aproape toți cei care au muncit aici (n.red. la sondele OMV-Petrom) nu au apucat vârsta de 60 de ani. Părinții mei s-au prăpădit amândoi după ce s-au îmbolnăvit de cancer pulmonar. Copiii noștri de-abia aleargă, pur și simplu se sufocă. Am hotărât că nu avem altă șansă decât să renunțăm la servicii și să o luăm de la zero în altă parte, măcar de dragul copiilor noștri”, ne-a mărturisit Mărioara Postavec, o localnică din satul Foglaș.

Sătenii care beau doar apă plată

În Suplacu de Barcău apa plată nu este un moft, ci o necesitate. Apa din fântâni nu mai este potabilă de 15 ani. Și de această dată, OMV-Petrom a sărit în „ajutorul” localnicilor. Soluția găsită a fost crearea unei magistrale de apă de la care să se alimenteze toți localnicii. Gest lăudabil, rezultat nul. Nici apa din magistrala OMV-Petrom nu este potabilă, susțin majoritatea localnicilor. „Trebuie să ai mare curaj sau să fii pur și simplu inconștient pentru a bea apa din magistrala lor. Este vizibil unsuroasă și miroase foarte urât. Dacă te speli cu ea pe cap, părul nu mai are nevoie de gel sau fixativ, se face precum sârma”, mărturisește Dorel Monea, președintele unei asociații de locatari.

Prin urmare, localnicii mai înstăriți apelează la comercianții locali pentru a se aproviziona cu apă plată. Cei mai economi, sau cu mai puțină dare de mână, și-au cumpărat bazine de apă. Lunar, încarcă bazinele în căruțe și se deplasează în satele cu fântâni neafectate de țiței, pentru a-și aduce apa. Nu își permit să folosească apa din bazine pentru animale sau pentru spălat haine. „Folosim cel mai scump detergent și tot feluri de balsamuri de rufe, pentru a masca mirosul din hainele spălate cu apa de la magistrală. Când nu avem apă de ploaie, la animale tot de acolo le dăm apă, nu avem încotro”, ne-a spus foglășeanul Romel Postavec.
S-au făcut nenumărate analize ale apei din zonă. Rezultate însă nu au intrat niciodată în posesia oamenilor, doar li s-au dat asigurări că apa nu este infestată. „Ni s-a spus că nu este nimic în neregulă cu apa din fântâni și nici cu cea din magistrală. Eu, din întâmplare am văzut aceste analize iar despre apa pe care OMV-ul ne-o oferă prin magistrală se scrie că este apă pentru uz industrial”, susține o altă localnică, Veronica Mocan.suplacu de barcau (89)

Primarul Tivadar:

Aerul este curat, iar apa potabilă

Pe primarul Nicolae Tivadar l-am surprins foarte nerăbdător, se grăbea să ajungă la o manifestare. Poate din această cauză, logica răspunsurilor oferite de edil a avut de suferit. „Aerul irespirabil? Nu există așa ceva, aerul e curat dom`le ! Ce-i cu apa de la magistrală? Este foarte bună, și io și familia mea bem apă de acolo. Apa e potabilă dom`le, oamenii chiar spală haine cu ea”, ne-a declarat, contrariat, edilul din Suplacu de Barcău. După aceste „clarificări” edilul pornește o lungă caracterizare pozitivă a OMV. „Această exploatație petrolieră oferă 1% din PIB-ul României, totodată 10% din producția de țiței a țării pleacă de aici, de la noi. Mai este nevoie să spun că oferă locuri de muncă pentru 600 de angajați?”, ne întreabă retoric primarul. Am mai aflat de la edilul comunei faptul că aproximativ 40% (450.000 de euro) din bugetul local este asigurat din taxele și impozitele plătite de OMV – Petrom. „Oamenii plătesc cu sănătatea lor pentru această contribuție, spuneți dumneavoastră? Cine e bolnav? Nu există așa ceva!”, a concluzionat primarul Nicolae Tivadar.


DUPĂ FÂNTÂNI ȘI LIVEZI DISTRUSE, URMEAZĂ CASELE OAMENILOR

Explozia unei conducte ce transporta țiței a distrus, în această primăvară, mai multe livezi ale localnicilor din Foglaș. Una dintre cele mai afectate a fost proprietatea lui Petru Postavek. „Au venit, s-au luat probe, s-au făcut analize și până la urmă acești mari specialiști au spus că livada nu este afectată. Se vedea clar cum copacii începeau să se usuce iar iarba era pur și simplu neagră. În cele din urmă s-au stabilit niște despăgubiri. Au trecut deja vreo șase luni, nu am primit și nici nu cred că vom primi vreodată”, spune Maria Postavek.
Nu doar producția de fructe le-a fost afectată localnicilor din Foglaș. Casele celor care locuiesc în apropierea drumului au început să se fisureze din cauza traficului greu din zonă. „Poliția a pus semne rutiere care interziceau traficul mașinilor cu greutate de peste 7,5 tone. Cei de la OMV nu se sinchisesc de aceste semne și circulă cu mașini de peste 40 de tone. Eu am investit peste 100 de milioane de lei vechi în casă. Acum stau și privesc cum în fiecare zi apar noi și noi fisuri în pereți”, ne-a declarat unul dintre localnici, angajat al OMV-Petrom, care a dorit să rămână anonim. De la aceeași sursă am aflat că, recent, au fost rupte și semnele rutiere care interziceau traficul de mare tonaj. Deși majoritatea localnicilor sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, foarte puțini sunt cei care își fac auzită vocea. Subiectul OMV este discutat numai în șoaptă. Mulți dintre locuitori își câștigă traiul de pe urma societății petroliere. Un trai foarte bun de altfel dacă ne gândim că, un fochist (cel mai slab plătit post al companiei) câștigă în jur de 600 de euro pe lună. Prin urmare, pentru a-și păstra slujbele, aceștia preferă să tacă, chiar dacă sănătatea lor, și a familiilor lor, este pusă în risc cu fiecare zi ce trece.

suplacu de barcau (70)

Sufocați cu benzo(a)pirenul

Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanță inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. „Concentrația acestei substanțe depășește cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanță. Și mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer”, avertizează raportul.

Garda de Mediu nu știe de problema de la Suplac

 

Singurii care ar putea lua măsuri pentru a opri dezastrul ecologic de la Suplac sunt comisarii Gărzii de Mediu Bihor, care pretind, culmea, că până acum nu au ştiut de problema gazelor toxice deşi duhoarea se simte peste tot iar în ultimul an au fost în zonă de 25 de ori. „Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba.

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunți.

 

Lege pentru ei

 

Deputatul Adrian Merka, parlamentarul uniunii slovacilor din România, a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracție a țițeiului utilizată de petrom. Potrivit deputatului, pe lângă gazele nocive, mai există și problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuințele din zonă au început să crape și să se scufunde din loc în loc. „Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri”, explică Merka.

În 2012, parlamentarul a inițiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular. „Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din suplacu de barcău”, spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la senat. „Sperăm să intre în discuţii în această toamnă”, zice el.

 

Cel mai bogat zăcământ din țară

Zăcământul Suplacu de Barcău este cel mai bogat din țară, iar exploatarea care se desfăşoară aici, încă din 1960, asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România.

Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
La începutul anului, OMV Petrom a anunțat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în „redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite și reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este sceptic cu privire la beneficiile proiectului. „Investiția este mai multpentru automatizarea instalațiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajați, care și așa e mic. Din 600 de oameni, câți lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părți. Promit multe și fac puțin…”, spune parlamentarul.

Galerie foto:

Ovidiu Mortan, Laura Gal

sursa:  http://transilvaniareporter.ro/esential/suplacu-de-barcau-blestemul-aurului-negru/

Otrava neagră: Petrom poluează aerul, apa şi pământurile localnicilor din Suplac (FOTO)

27.08.2013, 08:01
Mirosul înţepător se simte la fiecare adiere de vânt. Un iz de motorină arsă, ca de la tobele de eşapament ale autobuzelor de altădată. Străinii îl sesizează imediat. Localnicii din Suplacu de Barcău s-au obişnuit deja. Îi deranjează doar atunci când norii se pun capac peste zona ciuruită de sondele companiei OMV Petrom. Atunci, aerul devine irespirabil, chiar şi pentru cei ferecaţi în case, cu toate uşile şi geamurile închise…

Sunt gaze toxice care răzbat din adâncuri în urma unui procedeu special de extracţie a ţiţeiului, omorând oamenii cu zile. Şi nu e singura problemă. Într-un areal cu 5.000 de sonde şi 4.600 de locuitori, livezile, terenurile agricole şi drumurile poartă pata unsuroasă a ţiţeiului “sărit” accidental din conducte, mai toate fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a “lăsat” cu 24 de centimetri!

Primar de companie

Întregul Suplac e înţepat de sonde. Le găseşti oriunde vezi cu ochii, pe dealuri, între straturile de varză, de cartofi, sau în spatele lanurilor de porumb. Mai nou, compania a muşcat chiar şi din păduri, defrişând suprafeţe importante pentru a-şi plasa instalaţiile. Până în urmă cu cinci ani, câteva sonde blocau inclusiv centrul comunei, proţăpite ca statuile până în faţa căminului cultural.

Ar fi rămas, poate, şi azi acolo, dacă fostul primar, Eugen Moldovan, şi el petrolist, n-ar fi pierdut anul trecut alegerile ca să se reîntoarcă acolo de unde a plecat, adică în sânul Petrom. “Pe vremea lui făceau cam ce voiau”, recunoaşte şi actualul primar, Nicolae Tivadar. “Acum am reglementat situaţia. Am oprit lucrările peste tot unde nu aveau actele în regulă, şi suntem atenţi ce şi unde fac”, spune edilul.

Sondele din fundul curţii

În total, în zonă sunt 5.000 de sonde, din care 400 în intravilanul comunei. Localnicii s-au obişnuit cu ele, însă nu pentru că le-ar fi devenit plăcut zgomotul sacadat al instalaţiilor, ci pentru bani. Compania le plăteşte chirie pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii. Atâta doar că preţul e infim pentru o firmă cu pretenţii, care anul trecut, de pildă, a avut vânzări de aproape 6 miliarde euro şi un profit de aproape un miliard: 2 lei pe metrul pătrat pe an!

În unele cazuri, OMV Petrom nici nu îşi respectă înţelegerile şi profită din plin de naivitatea oamenilor, mai ales a bătrânilor pentru care orice bănuţ în plus e o gură de aer pe lângă pensiile de agricultor. “În 2009 noi eram plecaţi din ţară, lucram în Irlanda, când au venit să închirieze terenul. Au păcălit-o pe mama, o bătrână de 70 ani, căreia i-au promis o chirie de 2.000 lei pe an ca să pună o sondă. Au pus trei! A trebuit să ne luăm avocat ca să reglementăm situaţia. Cu chiu-cu vai au acceptat să plătească mai mult. Ce să mai spun, că în 2012 încă n-aveau autorizaţie de construcţie, dar sondele produceau deja”, spune Eugen Hosu, unul dintre localnicii care trăiesc cu sondele de ţiţei în fundul curţii.

Contracte la secret

Despre contract, Hosu nu vrea să vorbească. Îi e teamă, căci juriştii OMV Petrom au luat măsuri de siguranţă şi au stipulat că pot să-l pună la plata unor despăgubiri dacă scapă vreo informaţie “care ar prejudicia imaginea companiei”.

Motivul e lesne de înţeles. Documentul e presărat cu clauze ambigue, conţinând mai multe obligaţii pentru proprietari decât pentru chiriaşi. În cazul unor pagube provocate de instalaţiile montate de societate, de pildă, OMV Petrom trebuie să plătească pagubele “la nivelul recoltei medii din zonă”, fără să aibă obligaţia de a curăţa terenul şi de a-l readuce la situaţia anterioară.

A păţit-o un bătrân din Foglaş, Petru Postavek. În primăvara anului trecut, explozia unei conducte i-a distrus o parte din livadă. Pomii înecaţi în ţiţei i s-au uscat, dar reprezentanţii companiei n-au făcut mai nimic. “A venit o doamnă, a evaluat paguba şi mi-a promis că voi primi despăgubiri. Au plătit o parte, în octombrie, dar pentru restul şi acum aştept. Zece cereri am făcut până acum, niciun răspuns nu mi-au dat”, zice Postavek.

Cumpăraţi cu apă

Sutele de sonde şi conducte au împresurat zona ca pânza unui păianjen. Unul otrăvitor. În Suplacu de Barcău, oamenii se plâng că apa din fântâni e infestată cu hidrocarburi şi ţiţei, scăpate în pânza freatică în urma exploatărilor. Pentru a calma spiritele, reprezentanţii OMV Petrom au legat reţeaua de apă a comunei, făcută din fonduri europene, la propria magistrală, care se aprovizionează din râul Barcău, şi de unde localnicii pot să consume gratuit apa. “Apa se poate bea, pentru că e trecută printr-o staţie de potabilizare şi a fost verificată, s-au făcut analize”, spune primarul comunei.

Cum însă staţia este tot a Petrom, localnicii sunt circumspecţi. “Sincer, nu ştiu cât de potabilă e apa aia. Noi nu o consumăm, bem apă din flacoane, şi la fel ca noi fac mulţi alţii”, spune Mihai Naghi. Fost angajat al Petrom, Naghi e conştient de pericolele la care se expun din cauza poluării. Cea mai gravă problemă o cauzează, crede el, scăpările de gaze rezultate în urma extragerii ţiţeiului prin metoda combustiei interne sau subterane. O procedură prin care combustibilul vâscos e lichefiat ca să fie extras mai uşor, foarte asemănătoare cu controversata fracturare hidraulică folosită pentru extracţia gazelor de şist.

12 gaze.jpgSufocaţi

Gazele rezultate în urma arderilor ajung la suprafaţă şi otrăvesc aerul, dovadă stând mirosul înecăcios care se simte peste tot în comună. Mai puţin în zilele cu cer senin şi mai acut în condiţii de presiune ridicată, când cerul se acoperă cu nori şi aburii denşi nu se mai pot ridica şi risipi în atmosferă.

În mod normal, gazele ar trebui conduse din subteran spre coşurile imense de fum, dotate cu filtre, construite în zonă pentru a capta otrava din conducte, dar numai unele trasee sunt făcute. BIHOREANUL a văzut amplasamente unde vaporii plini de gaze otrăvitoare sunt eliberaţi direct prin gurile de aerisire ale conductelor. “Ne otrăvesc cu bună ştiinţă. Se simte mai ales noaptea şi dimineaţa, când nu putem respira. Stăm cu geamurile şi uşile închise şi tot ne intră în casă. Nu ştim ce să mai facem”, zice Naghi.

Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanţă inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. “Concentraţia acestei substanţe depăşeşte cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanţă. Ţi mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer”, dezvăluie deputatul Adrian Merka.

12 Adrian Merka.jpgSprijin prin lege

Originar din zonă, parlamentarul Uniunii Slovacilor din România a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracţie a ţiţeiului utilizată de Petrom. Pe lângă gazele nocive, spune Merka, mai există şi problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuinţele din zonă au început să crape şi să se scufunde din loc în loc. “Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri”, explică Merka (foto).

Anul trecut, parlamentarul a iniţiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular.

“Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din Suplacu de Barcău”, spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la Senat. “Sperăm să intre în discuţii în această toamnă”, zice el.

Multe controale pentru nimic

Chiar dacă s-ar aproba, legea tot nu ar pune capăt poluării, care rămâne principala problemă. Ce spune Petrom despre asta? Nimic. Încă din data de 8 august, BIHOREANUL a solicitat companiei un punct de vedere despre situaţia din Suplacu de Barcău şi despre demersurile făcute de societate pentru remedierea acesteia, fără a primi însă niciun răspuns!

În aceste condiţii, singurii care ar putea lua măsuri sunt autorităţile statului. Comisarii Gărzii de Mediu, care ar putea să sancţioneze compania, susţin însă că până acum nu au fost anunţaţi despre existenţa problemei. “Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom”, spune purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba. Culmea e că, numai în ultimul an, comisarii au vizitat sondele Petrom de 25 de ori, în 10 controale planificate şi 15 neplanificate. Reglementările în vigoare le-ar fi permis să se sesizeze din oficiu cu ocazia descinderilor, căci duhoarea se simte peste tot. Dar n-au făcut-o…

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunţi.


INVESTIŢII PENTRU EI
Mai mult ţiţei, mai puţini oameni

Zăcământul Suplacu de Barcău este exploatat de peste 50 de ani şi asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România. Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

La începutul anului, OMV Petrom a anunţat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în “redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite şi reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este totuşi sceptic cu privire la beneficiile proiectului. “Investiţia este mai mult pentru automatizarea instalaţiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajaţi, care şi aşa e mic. Din 600 de oameni, câţi lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părţi. Promit multe şi fac puţin…”, spune parlamentarul.

De Laura Gal
Ascunde comentarii

copilotul este nasul omv! traiasca donatiile si sponzorizarile catre usl
De la: roger | 27-08 22:35
sa fim intelegatori — cine a plecat in excursie la viena sa ii pupe-n dos pe cei de la omv? cine se lauda cu austriecii de la omv la tv ca sunt prieteni si investitori seriosi ai tarii? ati ghicit! copilotul ponta, acest mare smecheras penal al tarii, copilul si creatia lui nastase, cu parinti procurori, cu fini in toate ministerele, protejatul lui iliescu-crap-odata! mai aveti dubii ca usl distruge toate legile si randuielile, si ce mergea cu greu sau slab acum se ineaca sub conducerea lor!

2 lei
De la: ics | 27-08 11:41
2 lei/mp/an !!!!!!!!!!! asta mai zic si eu mizerie inimaginabila. adica eu imi iau un loc de casa, sa ma asez la o casa linistit, si in capat imi pun sonda astia, ca e interes natiopnal cica. si imi dau 2 lei/mp/an…nici in botswana nu cred ca pot sa-i fraiereasca pe oameni in halul asta

sa asiste la CRIMA SOCIALA, ce FACE MURIM gazati ?
De la: sa asiste la CRIMA | 27-08 11:29
de e obligat/fortatul romanul sa indure CRIMA , masacrul social la ordin POLITIC, de ce ? STATUL nici macar nu exista INTERN doar ca imagine INTERNATIONALA :))).DE aici si haosul , nu mai avem cine sa APLICE legea ca e FORTAT si el sa asiste la CRIMA SOCIALA, ce FACE MURIM gazati ? PE bune !!!!! este legitima aparare cand face atac la BUNURI si viata :)).

INTR-UN CUVANT – FRACTURARE HIDRAULICA 
De la: J.R. | 27-08 11:10
Adevarul e ca Petromul face fracturare hidraulica la Suplacul de Barcau, a otravit totul acolo, aerul e irespirabil pt un oradean de exemplu, Petromul e una din cele marsave si ticaloase companii din cifra de afaceri de 6 MILIARDE DE EURO SI 1 MILIARD PROFIT(dupa externalizarea a cel putin inca 2 prin smecherii financiare off-shore etc.) rezulta ca Suplacul care reprezinta 10 % 600 mil euro cifra de afaceri si 100 mil euro PROFIT pt Petrom si in zona e saracie lucie, localnici furati, otraviti…. sa ne trezim moartea-= cancerul petrolist ne da tarcoale sa luptam pt Baile Felix pt Bihor sa nu ne mai otraveasca nimeni pamantul, apa si aerul sa nu ne amagim ca ceva din aceste profituri colosale vor ramane aici … daca 1% din acel profit ar ramane la Suplac acolo nar mai fi saracie lucie… propun excursii la Suplac cu cazare 2-3 nopti in cosmar pt cei care sustin gazele de sist si fracturarea hidraulica ….

asti s CRETINI daca cred ca fac ce vor !
De la: FOOOOOOC | 27-08 10:54
incet incet POPORUL decide nu UN GUVERN de mascarici la comanda unui Presedinte pe masura 🙂 care i BAIUL ? SE STRANG 100-300 de oameni duceti pe toti la INCHISOARE ! OAMENII acolo ce mananca sau respira la comanda CUI ?

 sursa: http://www.ebihoreanul.ro/mobile/index.php?comments=1&categ_id=6&categ_name=Qmlob3JlYW51bCB0aXDEg3JpdA==&news_id=110112&action=display_news

Chevron abandoneaza explorarea gazului de sist in Lituania – octombrie 2013

Chevron abandons bid to explore for Lithuanian shale gas

U.S. oil and energy giant Chevron on Tuesday decided to withdraw its bid to explore for shale gas in Lithuania due to new regulations.

“Significant changes to the fiscal, legislative and regulatory climate in Lithuania have substantially impacted the operational and commercial basis of the investment decision,” the company said in a statement.

Chevron Exploration & Production Lietuva — registered in Lithuania ?- was eyeing a field in the west of the country believed to contain deposits of shale gas and shale oil.

 

The company said it would focus on an existing investment in another field, after it bought 50 percent of shares of a small Lithuanian company in October 2012.

Prime Minister Algirdas Butkevicius said Tuesday he regretted the move, but admitted Lithuania has yet to adopt laws on shale gas extraction.

“We regret the company’s choice but we understand they have the right because parliament is still considering laws affecting fossil fuels in our country,” he said in a statement.

Butkevicius, who has backed the bid, said 25 pieces of legislation on shale gas extraction are still in the works.

Earlier this year, Vilnius tightened environmental rules after protests erupted against hydraulic fracturing, or “fracking”, a controversial technology used to extract gas from shale.

Some lawmakers also want to increase taxes on shale gas.

Entirely dependent on natural gas from Soviet-era master Russia, Lithuania has long been determined to find alternative sources of energy.

Lithuanian officials believe the nation of three million people could have between 30 to 50 billion cubic metres (1,000 to 1,800 billion cubic feet) of extractable shale gas reserves.

Russian energy giant Gazprom pumped 3.3 billion cubic metres of natural gas into the Baltic state last year.

Vilnius is determined to break Gazprom’s politically-charged monopoly — a legacy of Soviet-rule — by building a liquefied natural gas terminal, expected to be up and running by late 2014.

Activistul model (parodie, orice asemanare cu realitatea este pura si deloc intamplatoare)

Image

 

Privind fascinat cercurile din poza, am realizat ca diversitatea activismului de mediu poate fi simplificata la tipologiile de mai sus.

Hai sa mergem un pas mai departe cu analiza: dreptunghiul negru are si el o semnificatie. Mai exista un tip exceptional de activist, cel mai bun activist, cel mai curat si singurul activist.

Da, e o povara uriasa sa fii si singurul si cel mai bun/curat. Har, prezenta de spirit, bocete de bucurie, veselie jeluita,  boncanit cerbesc, latrat pisicesc, zbierete masive fara subiect sau obiect, lipsa unei ocupatii stabile si burta adipoasa. Lucruri neintelese de muritorii de rand.

Apoteoza activitatii sale, asii din maneca sunt intalnirile cu restul diletantilor, aspirantilor, amatorilor, incapabililor, ratatilor, ologilor si betegilor din activismul de mediu. Este feeric, ingeresc si chucknorrisesc.

Cand are ocazia de a se vedea cu diletantii, ii iubeste in bruderschafturi. Dar nu uita niciodata sa-i prajeasca cu adevaruri neverificabile pe aspirantii absenti.

Evident, urmeaza intalnirea cu guvizii aspiranti, care declarativ ii sunt de 3 ori nespus de dragi si infinit de simpatici, spre deosebire de acele musculite drosophila melanogaster de diletanti si acei ascaris limbricoides de amatori, care au avut nesansa de a lipsi si care merita sa piara wagnerian, valkiric si valpurgic intre talgere izbite cu putere, ca niste incompetenti si niste infiltrati ce sunt.

 

Recunoasteti personajele? De aceea Chevron este scutita de cheltuieli de publicitate si lobby iar miscarea pentru mediu se dilueaza. Cu exceptia Rosiei Montane, unde sunt numai oameni cu judecata, cu pofta de viata si de actiune.

 

 

 

gaze de sist, fracturare hidraulica, shale gas

 

gaze de sist, fracturare hidraulica,