Comentarii de aur, de-a lungul si de-a latul internetului

Constantin

In interesantul material televizat ni se vorbeşte, de asemenea, despre reprezentanţii companiilor (Petrom, Chevron, ori cine mai ştie care), ca despre unii care vor să facă măsurători. Adică, nu despre unii care sunt pregătiţi sa facă EXPLORĂRI cu privire la gazele de şist prin explozii controlate si fracturare hidraulică, ci despre nişte tipi cumsecade, cu creioanele după ureche si caietele in mâini, care dau cu ruleta, ori cu pasul pe câmpiile patriei măsurând naiba ştie ce. Clou-ul povestii de fapt chiar acesta este. Se induce confuzia intre explorarea hidrocarburilor aflate in zăcăminte convenţionale si explorarea hidrocarburilor din zăcăminte neconvenţionale. Măsurătorile, in sens propriu, au fost făcute de mult, atunci când au fost stabilite perimetrele! Prospecţiunile au fost făcute de mult! Este momentul in care companiile de exploatare doresc sa înceapă EXPLORAREA. Carevasăzică, nu măsurători cu pasul pe la suprafaţa terenului! EXPLORAREA in cazul gazelor de şist se face in ACELASI mod ca si EXPLOATAREA. Adică, se face Bum! sub pământ si se introduce apă călduţă cu chimicale otrăvitoare pentru a scoate gazele din şisturi la suprafaţă. Este singurul mod in care se poate vedea dacă in rocile respective chiar sunt gaze si dacă exploatarea ulterioară a zăcământului este rentabilă! Nimeni nu a avut curajul pană acum să aprobe crima aceasta faţă de localnicii care trebuie să folosească apa de băut din zonă!

Constantin

Se doreşte crearea confuziei intre „măsurare” si „explorare”, intre „explorare” si „exploatare”, pentru ca odată aprobată si începută explorarea, să se explice că precedentul a fost creat si prin exploatare doar se continuă operaţiunile deja demarate. (La fel ca măgăria cu cianurile de la Roşia Montană. Si pentru că veni vorba, prin confuzia respectivă se încearcă aceeaşi „manevră” ca cea cu cedarea licenţei de acolo.) Se doreşte, de asemenea, crearea confuziei intre gaze de şist si gaze din zăcăminte convenţionale („gaze naturale”, sunt numite, pentru a uşura confuzia, de parcă cele de şist ar fi gaze artificiale). Aşadar, se creează impresia că cei care se opun EXPLORĂRII gazelor de şist (operaţiune care in cazul acesta este absolut similară EXPLOATĂRII, dar la o scară si la o intensitate mai reduse) se opun de fapt explorării zăcămintelor de hidrocarburi [convenţionale] si exploatării gazelor naturale in patria noastră. Ceea ce contravine realităţii. Este intr-adevăr de natură „ a scoate din sărite faptul că cineva (se cam bănuieşte cine) profită de neştiinţa si lipsa de educaţie a populaţiei din România”.

Constantin

Cu adevărat amuzantă este replica cu dedicaţie „Chiar nu înţelegem că o să rămânem fără slujbe dacă nu avem sursa de materie primă?” adresată aproape exclusiv angajaţilor Petrom si Chevron, dar si celor care au de câştigat cât de cât de pe urma lor. (Combinatul Oltchim a fost atât de bine reorganizat de dl Blănculescu, că praful s-a ales!) Majoritatea muncitorilor din patria noastră NU procesează hidrocarburi. Aşadar, ar trebui să ştim dacă mai avem gaze naturale ? Păi ştim, ne spune asta ANRM-ul. La fel despre ţiţei. Nu ştim încă despre gazele de şist…Ah, Asta era treaba! Păi, dacă avem gaze naturale in zăcăminte convenţionale, de ce să nu le exploatăm întâi pe acelea?! Nu câştigă suficient Chevron, ori Petrom? Poate ca valoarea lor de neîntrebuinţare este mai mare in acest moment decât cea de întrebuinţare

Constantin

Suntem una dintre ţările din UE cu cea mai redusă dependenţă de importul de gaz [rusesc]. Atunci, ce rost are povestea cu încălzirea cu gaze ruseşti? Intr-un mod asemănător, plătim de ne ies ochii pe facturile de electricitate (tot energie) taxa de cogenerare si energie din surse regenerabile. De fapt, o afacere cu câţiva jmekeri „investitori” care au făcut România ţara UE cu cea mai avantajoasă schemă de sprijin. Cum dom’le, cea mai săracă tară din Europa are si cele mai avantajoase condiţii pentru investitorii in morişti?! Cum dom’le, ţara europeană cu rezerve proprii care acoperă 60% din consumul de gaze si cu rezerve de gaze in zăcăminte convenţionale pentru următorii 100 de ani este cea mai dispusă să exploateze gazele de şist?! Am înnebunit? Se întreabă pe bună dreptate dl. Moise. Tocmai noi, care suntem cei mai puţin dependenţi de gazul rusesc?! Dar, dacă ne dorim independenţa energetică, aşa cum a spus dl. T Basescu, de ce nu finalizăm odată reactoarele acelea de la Cernavodă, că discutăm despre ele tot la fiecare patru ani. Nu iese shpaga cui trebuie, oare?!

Adriana Gorga :

De acord, ce-ar fi sa nu incepem cu explorarea gazelor de sist, ci cu schimbarea legislatiei pentru a creste redeventele si a le aloca proprietarilor de teren ? Ar trebui apoi sa schimbam licentele deja acordate pentru a le pune de acord cu noua legislatie. Si dupa aceea, putem explora, dezvolta si exploata .

Nu, Chevron sau orice alta companie privata, româna sau straina, nu poate lua gazul in spate, ci il poate transporta lichefiat cu cisternele, de exemplu. Si de ce sa traverseze oceanul pana in State, cand sunt tari europene mai aproape si care pot oferi un pret mai bun decat românii ?

 

  • Prostu’ satului spune:

    Cu siguranta nu clujenilor proprietari de terenuri pe langa oras, terenuri cu o valoare de piata de 20-30 euro/m2 si care au fost recent expropriati pentru extinderea aeroportului local, primind despagubiri de 10 eurocenti/m2, ca asa prevad nu stiu care normative (unii au refuzat chiar sa le primeasca). La TVR 1 in seara asta.
    In plus, este evident ca nu intelegeti situatia din Vaslui (si din alte zone vizate, dar acolo e critica).
    Pentru oamenii de-acolo, cum sunt cei din Pungesti, valoarea pamantului nu este in primul rand una financiara, ba poate nici macar intr-al doilea rand. Pamantul agricol este resursa vitala pe baza careia supravietuiesc – poate jumatate dintre ei, poate trei sferturi, pe alocuri chiar cam toti. Daca-i expropriezi, le iei singurul mijloc de existenta, nu doar o proprietate.
    Nu stiu care e situatia dvs., dar incercati sa va ganditi ca aveti 70 de ani si locuiti de-o viata intr-o casa mai degraba modesta, mostenita de la bunici si-apoi parinti. Vine statul, v-o pretaluieste dupa toate regulile artei si zice, “ia, bah, Haralde, 5000 de dolari, ca atata face conform legii, si maine sa nu te mai prind pe-aici ca vine buldozerul”. Cam asa si pe-acolo.
    “Propunerea de business” pe care o sugerati – si pe care, mult mai grav, o sugereaza scrasnit si dl. Basescu, Ponta si altii – este cu mult mai rea chiar si decat aia bolsevica… si pe urma va mirati de ce oamenii il regreta pe Ceausescu.
    Bolsevicii le-au luat pamantul, dar macar le-au oferit o alta modalitate de supravietuire, chiar si mizera, “colectiva”. Dvs. vreti doar sa le luati pamantul contra catorva hartii.
    Asa incat, intr-un astfel de context, gasesc emoticonul ala, chicoteala cu privire la expropriere, complet nelalocul lui, ca sa nu zic de prost gust.

    Harald spune:

  • Cred că abordarea sentimentală chiar nu își are locul, în materie de exproprieri. Terenul are o anumită valoare și important e ca deținătorul să primească o despăgubire echitabilă, compensând și alte eventuale dezavantaje (distanța mai mare față de sat, de exemplu). ”Resursa vitală pe baza căreia supraviețuiesc” e aceeași și pe alt teren, situat la 2 km mai departe de cel inițial. Nu demolează nimeni satul și nu alungă locuitorii.

    Iar exproprierile în sine și valoarea despăgubirilor sunt treaba guvernului, nu văd de ce vă angajați într-o dispută personală cu mine. Nu credeam să ajung să-i dau vreodată dreptate lui Victor Ponta, dar România chiar nu poate rămâne o grădină botanică. Mai e nevoie de niște autostrăzi, mai e nevoie de niște căi ferate de mare viteză, mai e nevoie de niște obiective industriale și capacități energetice, iar toate astea înseamnă achiziții de terenuri și eventual expropieri, dacă nu se poate altfel. Cine vrea să dea cu sapa pe terenul moștenit de la străbunicu’, poate să dea cu sapa și un kilometru mai încolo, pe un teren primit în compensație.

  • Prostu’ satului spune:

    Corect. Abordarea emotionala, sentimentala nu-si are rostul in materie de exproprieri. Mai cu seama atunci cand e vb de bunul altuia, atunci e ceva mai usor sa fii rece si rational.
    Ma bucur ca nu mi-ati raspuns la niciunul din exemple. Spune si asta ceva.
    Cat despre terenuri in compensatie, repet, nu intelegeti situatia. Terenurile alea care ar urma sa fie compensatii au DEJA proprietari. Ce facem, ii expropriem si pe aia, ca-n principiul dominoului?
    Si nu, oricum un teren langa sat nu e deloc acelasi lucru cu unul la doi kilometri mai incolo; nu stau sa va explic, ar trebui sa fie evident.
    Atat in situatia asta, cat si in discutia cu conturile escrow (o simpla idee, proasta din cate spuneti dvs.) ce ma sperie pe mine este scara lucrurilor.
    Intr-un scenariu de vis (de vis pentru unii, apocaliptic pentru mine), vorbim potential de sute de mii, daca nu milioane de hectare pe care agricultura devine imposibila.
    Trebuie sa existe o plasa de siguranta pusa la punct INAINTE ca lucrurile sa se intample, pentru ca altfel, stim cu totii cum vor decurge lucrurile. Companiile ii dau bataie inainte, statul roman o lalaie fericit, cum zice si Ponta, fericit sa recolteze niste batai aprobatoare pe umar prin diverse cancelarii – decizia o s-o ia guvernul din 2020 – dupa care in 2020 se trezesc si “descopera” ce se stie de pe-acum, ca oamenii pot de fapt exploata linistiti. O dam din colt in colt, ca sa vezi ca daca nu le dam voie tre’ sa le dam nu-sh cate zeci de miliarde despaguburi, aia-aia, asa ca mai bine-i lasam. Iar pe amaratii aia, niste zeci sau sute de mii de oameni, ii despagubim din veniturile (neaparat foarte mici, ca asa stim noi sa “negociem”) obtinute de pe urma exploatarilor etc.
    Iar la urma, cand tragem linie, obtinem: terenuri devastate pentru foarte multi ani inainte, o resursa consumata, oameni traumatizati si facuti inca mai dependenti de stat decat sunt acum si un stat la fel de sarac ca inainte, daca nu chiar mai sarac. Dar, desigur, si un anumit domn Niculaie si inca vreo cateva duzini de alti domni mult mai bogati decat inainte.
    In rest, va rog frumos sa nu-mi mai vorbiti despre autostrazi si cai ferate de mare viteza si altele asemenea.
    In 25 de ani am vandut si industrie, si banci, si resurse naturale si tot ce mai era pe-aici si-avem in schimb cateva capete de autostrada imprastiate aiurea, un pod care trebuie inchis pentru reparatii dupa sase luni de la inaugurare, cai ferate pe care se circula mai incet decat la 1890, precum si una bucata capacitate energetica 100% noua, dar si aia facuta in conditii “preferentiale”. N-am absolut niciun motiv sa cred ca eventualele venituri din aceste exploatari, oricat ar fi ele de mari, se vor transforma in altceva decat in bani deturnati, pork si eventual ceva pomeni pre-electorale.

Advertisements

Aruncam pamantul pe fereastra istoriei

Fracturarea hidraulica inseamna ca ne-am abandonat pamanul, apele, oamenii si bio-diversitatea din zonele afectate. Afectate? Nu. Calamitate definitiv.

Tot ce avem mai de pret in saracia noastra, a devenit dintr-o data “de unica folosinta”. Resursa de apa potabila s-a transformat in farfurii si tacamuri de plastic, murdarite si aruncate la ghena. Cernoziomul generos cu zeci de generatii va fi o mamaliga arsa cu compozitie incerta.

Soarele, pamantul roditor si apa curata ne-au tinut in viata pe aceste meleaguri. Cele mai de pret bogatii, la care multi nici nu viseaza, intr-o combinatie perfecta. Economic le-am spune factori de productie, adaugand si munca oamenilor. Daca una lipseste, totul se darama ca un castel din carti de joc la prima adiere.

Iata sorocul pentru a invata sa apreciem belsugul harazit acestor meleaguri, sau sorocul de a ne ascunde fata in perna.

Vom plati cu totii gazele de sist

Vom plati cu totii pentru gazele de sist si pentru sondele ce vor fractura hidraulic Romania, pentru nonsalanta formatorilor de opinie si a televiziunilor lobbyste, pentru usurinta cu care factorii de decizie au pus pamanturile, istoria, oamenii si saracia noastra frumoasa pe tava industriei extreme, intr-un mod comic-majordomic.

Image

 

 

Banii bagati in publicitatea fara argumente vor trebui recuperati, de la tine, utilizatorule final.

Intelectuali de marca, impovarati acum de afirmatia goala a independentei energetice a unei tari ingenuncheate in toate domeniile vor fi obligati sa perpetueze minciuna, si aici vorbim de un cost al demnitatii, verticalitatii si al dragostei de tara. Multi dintre noi, ascultandu-i, le vor da crezare, din comoditate, sau se vor preda, fara lupta, zicandu-si ca nu are sens.

Peste cinci-zece ani, dupa ce industria va fi terminat de sondomizat Romania, si isi va fi prezentat condoleante prin faliment, cu gazul exportat in toate directiile,  copiii nostri vor sta in genunchi in fata Gazpromului atotputernic, pentru fiecare metru cub de gaz.

Industria farmaceutica isi freaca palmele, incetisor, si priveste increzator catre o noua piata, unde va vinde medicamente cu vapoarele si va putea testa medicamente noi.

Un exod al populatiei din zonele afectate va duce la dezechilibre si ciocniri sociale si economice majore mai intai la periferia oraselor, apoi mai departe, in Europa de Vest.

De douazeci de ani suntem cand martori, cand cobai, pentru experimente care mai de care mai sinistre.

Factura va fi incarcata.

Europa si gazele de sist

 

Un semn de intrebare inalt cat sonda de fracturare: de ce Europa nu incurajeaza fracturarea hidraulica ?

Nu avem vreo veste ca Angela Merkel ar propovadui independenta energetica a mandrelor landuri germane. Ba dimpotriva.

 

Image

Presedintele Frantei, Francois Holande, a declarat ca pe durata mandatului sau, fracturarea hidraulica este interzisa pe teritoriul Frantei. Afirmatie reiterata si de primul ministru al Frantei, in vizita pe care a efectuat-o la Bucuresti. Guvernul francez exclude aprobarea exploatării gazelor de şist şi va investi în energie regenerabilă, a declarat prim-ministrul francez, Jean-Marc Ayrault, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta gafand antologic “asta cu gazele de şist nu mai traducem”.

 

Image

 

In Elvetia, neutralitatea ca neutralitate, dar cand a venit vorba despre fracturare hidraulica, a iesit ce se vede in imagine:

 

Image

 

Despre Austria, numai de bine: cand omv a rostit “gaze de sist”, a fost ejectata direct spre Romania, unde a explicat soptit-pitigaiat ca legile-s prea drastice si relieful prea dur in Alpi,

 

Ramanem, asadar, doar cu admiratia pentru rezistenta alesilor nostri, ce pot sta in genunchi atat de mult timp in fata industriei de petrol si gaze, fara sa amorteasca. Respectam, in aceeasi masura, calitatea si curajul oamenilor din presa scrisa,  radio si televiziune, ce pot ocoli la nesfarsit aceste subiecte, asteptand ani de zile momentul oportun pentru vreun film documentar cu dezastre ecologice ce ar fi putut fi evitate daca informau curajos, corect si la timp.

 

 

Arabia Saudita investeste 109 MILIARDE dolari in energie solara

Energy Independent Saudi Arabia Is Investing $109 Billion In Solar Energy.

Solar installation in Saudi ArabiaSaudi Arabia just completed a 12,684 panel solar installation that generates 3.5-megawatts of renewable energy. It’s Saudi Arabia’s largest solar installation to date and part of their ongoing plan to invest $109 billion in solar power to reach 41,000 megawatts of solar capacity within two decades.

As the US strives for liquid fuel energy independence, currently liquid fuel energy independent Saudi Arabia is going solar. Maybe the US can learn from the Saudi’s, realize now that the whole liquid fuel energy independence thing is overrated, and skip that middle step and go directly to solar. [Bloomberg]

 

sursa:  www.jubbling.com/featured_jubbling/energy-independent-saudi-arabia-invests-billions-solar-energy

 

 

impotriva gaze de sist, fracturare hidraulica

Suplacu de Barcău. Moartea vine pe bani

I se spune Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, şi oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Pentru oamenii din comuna bihoreană Suplacu de Barcău, aurul negru pe care localitatea o poartă în pântece este mai degrabă un blestem. Gazele toxice care răzbat din adâncuri omoară oamenii cu zile. Unul din 100 de locuitori suferă de cancer pulmonar, iar 20 % dintre copii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. Iar asta nu e tot. Livezile, terenurile agricole şi drumurile sunt sleioase de la ţiţeiul „sărit” accidental din conducte, fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a „lăsat” cu 24 de centimetri! Un preţ mult prea mare pentru chiria pe care compania OMV-Petrom le-o plăteşte pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii: 2 lei pe metru pătrat pe an!

Aurul negru se plătește în vieți omenești

Prețul pentru statutul de cea mai bogată comună a Bihorului și una dintre cele mai înstărite din țară este plătit de locuitorii Suplacului de Barcău în vieți omenești. Situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, comuna oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Cu toate acestea, locuitorii nu sunt nici pe departe oameni înstăriți. Mai mult, de pe urma sondelor OMV-Petrom localnicii se aleg cu fântâni otrăvite, aer irespirabil și, mai tragic, cu grave afecțiuni pulmonare. Comuna se numără printre localitățile cu cea mai mare rată a suferinzilor de cancer pulmonar. Totodată, aproape un sfert dintre copiii din Suplacu de Barcău suferă de astm bronșic. Cu toate acestea, oamenii și autoritățile se feresc să vorbească la modul negativ despre compania care le-a acaparat comunitatea. Primii nu o fac pentru că își riscă locurile de muncă, iar cei din administrație spun că bugetul comunei depinde în mare măsură de exploatarea OMV-Petrom.

Nu este nevoie de indicatoare rutiere pentru a realiza că te apropii de Suplacu de Barcău. Cele 10-15 sonde ce pigmentează terenurile de lângă șosea te avertizează că trebuie să închizi geamurile mașinii. Cu toate acestea, mirosul puternic de țiței îți atacă simțul olfactiv de cum intri în comună. Privit de sus, câmpul petrolier oferă o imagine apocaliptică. Sute de sonde și coșuri fumegânde domină peisajul comunei. Le găsim perforând pășunile, grădinile oamenilor și chiar prin pădurile din zonă. Extragerea țițeiului prin metoda combustiei interne lasă în urmă gaze toxice, extrem de nocive pentru cei care locuiesc în zonă. Oamenii locului, mai exact cei care nu sunt angajați ai OMV-Petrom, spun că s-au resemnat cu această situație după ani de zile în care au protestat în van. „Noi nu mai avem putere să luptăm. Ne-am dat seama că luptăm cu un colos (n.red., compania OMV) pentru care viețile noastre și ale copiilor noștri nu înseamnă nimic. Ne oferă atenție doar atunci când vin să ne închirieze grădinile pentru a scoate țițeiul de sub ele”, ne-a declarat Ioan Nagy, locuitor al comunei Suplacu de Barcău.
Mulți nu își permit să vărbească în public pentru că primesc bani de la companie pentru că au permis să-și instaleze sondele, conductele ori instalațiile pe terenurile lor. Unii iau câteva mii de lei pe an, alții câteva mii de lei pe lună. În funcție de cât de buni negociatori au fost atunci când au fost contactați de reprezentanții companiei. Dar, cei mai mulți primesc doi lei pe metru pătrat pe an! Atât cât le-a oferit compania.

Comuna în care cancerul este mai frecvent decât gripa

Din discuția cu Ioan Purcaru, medic de familie în localitate, am aflat că cei de la OMV-Petrom sunt foarte preocupați de sănătatea locuitorilor din zonă. Mai bine zis se preocupă ca pacienții să beneficieze de cel mai bun tratament, după ce au fost diagnosticați cu grave boli pulmonare. „Trebuie să recunosc că beneficiem de cele mai bune condiții aici la dispensar. Cu toate acestea nu pot să subliniez că ar fi de preferat luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor, în loc să dregem răul deja înfăptuit”, ne-a declarat doctorul Ioan Purcaru. Acesta a mai adăugat că, în momentul de față, în evidența dispensarului sunt peste 20 de bolnavi diagnosticați cu cancer pulmonar, în diferite stadii. Dacă raportăm această cifră la populația de aproximativ 2000 de locuitori observăm că unul din 100 de locuitori ai comunei suferă în acest moment de cancer pulmonar. La fel de gravă este și situația privind populația infantilă. În jur de 20 % dintre copiii comunei sunt diagnosticați cu astm bronșic. „Sunt medic în această comună de peste 20 de ani. De-a lungul acestei perioade am fost martorul multor tragedii. Din păcate, majoritate celor afectați de aceste boli nu ajung să se bucure nici măcar de vârsta pensionării. Oamenii care au muncit în cadrul companiei sunt de departe cei mai afectați. Comuna este plină de văduve cu vărsta sub 50 de ani”, a adăugat medicul de familie.

Medicul din Suplacu de Barcău

Satul Foglaș este cea mai afectată localitate a comunei. Este locuit de o comunitate de etnici slovaci. Aici, aproape că nu există familie care să nu fi avut vreun membru decedat în urma cancerului pulmonar. „Aproape toți cei care au muncit aici (n.red. la sondele OMV-Petrom) nu au apucat vârsta de 60 de ani. Părinții mei s-au prăpădit amândoi după ce s-au îmbolnăvit de cancer pulmonar. Copiii noștri de-abia aleargă, pur și simplu se sufocă. Am hotărât că nu avem altă șansă decât să renunțăm la servicii și să o luăm de la zero în altă parte, măcar de dragul copiilor noștri”, ne-a mărturisit Mărioara Postavec, o localnică din satul Foglaș.

Sătenii care beau doar apă plată

În Suplacu de Barcău apa plată nu este un moft, ci o necesitate. Apa din fântâni nu mai este potabilă de 15 ani. Și de această dată, OMV-Petrom a sărit în „ajutorul” localnicilor. Soluția găsită a fost crearea unei magistrale de apă de la care să se alimenteze toți localnicii. Gest lăudabil, rezultat nul. Nici apa din magistrala OMV-Petrom nu este potabilă, susțin majoritatea localnicilor. „Trebuie să ai mare curaj sau să fii pur și simplu inconștient pentru a bea apa din magistrala lor. Este vizibil unsuroasă și miroase foarte urât. Dacă te speli cu ea pe cap, părul nu mai are nevoie de gel sau fixativ, se face precum sârma”, mărturisește Dorel Monea, președintele unei asociații de locatari.

Prin urmare, localnicii mai înstăriți apelează la comercianții locali pentru a se aproviziona cu apă plată. Cei mai economi, sau cu mai puțină dare de mână, și-au cumpărat bazine de apă. Lunar, încarcă bazinele în căruțe și se deplasează în satele cu fântâni neafectate de țiței, pentru a-și aduce apa. Nu își permit să folosească apa din bazine pentru animale sau pentru spălat haine. „Folosim cel mai scump detergent și tot feluri de balsamuri de rufe, pentru a masca mirosul din hainele spălate cu apa de la magistrală. Când nu avem apă de ploaie, la animale tot de acolo le dăm apă, nu avem încotro”, ne-a spus foglășeanul Romel Postavec.
S-au făcut nenumărate analize ale apei din zonă. Rezultate însă nu au intrat niciodată în posesia oamenilor, doar li s-au dat asigurări că apa nu este infestată. „Ni s-a spus că nu este nimic în neregulă cu apa din fântâni și nici cu cea din magistrală. Eu, din întâmplare am văzut aceste analize iar despre apa pe care OMV-ul ne-o oferă prin magistrală se scrie că este apă pentru uz industrial”, susține o altă localnică, Veronica Mocan.suplacu de barcau (89)

Primarul Tivadar:

Aerul este curat, iar apa potabilă

Pe primarul Nicolae Tivadar l-am surprins foarte nerăbdător, se grăbea să ajungă la o manifestare. Poate din această cauză, logica răspunsurilor oferite de edil a avut de suferit. „Aerul irespirabil? Nu există așa ceva, aerul e curat dom`le ! Ce-i cu apa de la magistrală? Este foarte bună, și io și familia mea bem apă de acolo. Apa e potabilă dom`le, oamenii chiar spală haine cu ea”, ne-a declarat, contrariat, edilul din Suplacu de Barcău. După aceste „clarificări” edilul pornește o lungă caracterizare pozitivă a OMV. „Această exploatație petrolieră oferă 1% din PIB-ul României, totodată 10% din producția de țiței a țării pleacă de aici, de la noi. Mai este nevoie să spun că oferă locuri de muncă pentru 600 de angajați?”, ne întreabă retoric primarul. Am mai aflat de la edilul comunei faptul că aproximativ 40% (450.000 de euro) din bugetul local este asigurat din taxele și impozitele plătite de OMV – Petrom. „Oamenii plătesc cu sănătatea lor pentru această contribuție, spuneți dumneavoastră? Cine e bolnav? Nu există așa ceva!”, a concluzionat primarul Nicolae Tivadar.


DUPĂ FÂNTÂNI ȘI LIVEZI DISTRUSE, URMEAZĂ CASELE OAMENILOR

Explozia unei conducte ce transporta țiței a distrus, în această primăvară, mai multe livezi ale localnicilor din Foglaș. Una dintre cele mai afectate a fost proprietatea lui Petru Postavek. „Au venit, s-au luat probe, s-au făcut analize și până la urmă acești mari specialiști au spus că livada nu este afectată. Se vedea clar cum copacii începeau să se usuce iar iarba era pur și simplu neagră. În cele din urmă s-au stabilit niște despăgubiri. Au trecut deja vreo șase luni, nu am primit și nici nu cred că vom primi vreodată”, spune Maria Postavek.
Nu doar producția de fructe le-a fost afectată localnicilor din Foglaș. Casele celor care locuiesc în apropierea drumului au început să se fisureze din cauza traficului greu din zonă. „Poliția a pus semne rutiere care interziceau traficul mașinilor cu greutate de peste 7,5 tone. Cei de la OMV nu se sinchisesc de aceste semne și circulă cu mașini de peste 40 de tone. Eu am investit peste 100 de milioane de lei vechi în casă. Acum stau și privesc cum în fiecare zi apar noi și noi fisuri în pereți”, ne-a declarat unul dintre localnici, angajat al OMV-Petrom, care a dorit să rămână anonim. De la aceeași sursă am aflat că, recent, au fost rupte și semnele rutiere care interziceau traficul de mare tonaj. Deși majoritatea localnicilor sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, foarte puțini sunt cei care își fac auzită vocea. Subiectul OMV este discutat numai în șoaptă. Mulți dintre locuitori își câștigă traiul de pe urma societății petroliere. Un trai foarte bun de altfel dacă ne gândim că, un fochist (cel mai slab plătit post al companiei) câștigă în jur de 600 de euro pe lună. Prin urmare, pentru a-și păstra slujbele, aceștia preferă să tacă, chiar dacă sănătatea lor, și a familiilor lor, este pusă în risc cu fiecare zi ce trece.

suplacu de barcau (70)

Sufocați cu benzo(a)pirenul

Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanță inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. „Concentrația acestei substanțe depășește cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanță. Și mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer”, avertizează raportul.

Garda de Mediu nu știe de problema de la Suplac

 

Singurii care ar putea lua măsuri pentru a opri dezastrul ecologic de la Suplac sunt comisarii Gărzii de Mediu Bihor, care pretind, culmea, că până acum nu au ştiut de problema gazelor toxice deşi duhoarea se simte peste tot iar în ultimul an au fost în zonă de 25 de ori. „Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba.

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunți.

 

Lege pentru ei

 

Deputatul Adrian Merka, parlamentarul uniunii slovacilor din România, a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracție a țițeiului utilizată de petrom. Potrivit deputatului, pe lângă gazele nocive, mai există și problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuințele din zonă au început să crape și să se scufunde din loc în loc. „Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri”, explică Merka.

În 2012, parlamentarul a inițiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular. „Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din suplacu de barcău”, spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la senat. „Sperăm să intre în discuţii în această toamnă”, zice el.

 

Cel mai bogat zăcământ din țară

Zăcământul Suplacu de Barcău este cel mai bogat din țară, iar exploatarea care se desfăşoară aici, încă din 1960, asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România.

Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.
La începutul anului, OMV Petrom a anunțat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în „redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite și reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este sceptic cu privire la beneficiile proiectului. „Investiția este mai multpentru automatizarea instalațiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajați, care și așa e mic. Din 600 de oameni, câți lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părți. Promit multe și fac puțin…”, spune parlamentarul.

Galerie foto:

Ovidiu Mortan, Laura Gal

sursa:  http://transilvaniareporter.ro/esential/suplacu-de-barcau-blestemul-aurului-negru/

Otrava neagră: Petrom poluează aerul, apa şi pământurile localnicilor din Suplac (FOTO)

27.08.2013, 08:01
Mirosul înţepător se simte la fiecare adiere de vânt. Un iz de motorină arsă, ca de la tobele de eşapament ale autobuzelor de altădată. Străinii îl sesizează imediat. Localnicii din Suplacu de Barcău s-au obişnuit deja. Îi deranjează doar atunci când norii se pun capac peste zona ciuruită de sondele companiei OMV Petrom. Atunci, aerul devine irespirabil, chiar şi pentru cei ferecaţi în case, cu toate uşile şi geamurile închise…

Sunt gaze toxice care răzbat din adâncuri în urma unui procedeu special de extracţie a ţiţeiului, omorând oamenii cu zile. Şi nu e singura problemă. Într-un areal cu 5.000 de sonde şi 4.600 de locuitori, livezile, terenurile agricole şi drumurile poartă pata unsuroasă a ţiţeiului “sărit” accidental din conducte, mai toate fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a “lăsat” cu 24 de centimetri!

Primar de companie

Întregul Suplac e înţepat de sonde. Le găseşti oriunde vezi cu ochii, pe dealuri, între straturile de varză, de cartofi, sau în spatele lanurilor de porumb. Mai nou, compania a muşcat chiar şi din păduri, defrişând suprafeţe importante pentru a-şi plasa instalaţiile. Până în urmă cu cinci ani, câteva sonde blocau inclusiv centrul comunei, proţăpite ca statuile până în faţa căminului cultural.

Ar fi rămas, poate, şi azi acolo, dacă fostul primar, Eugen Moldovan, şi el petrolist, n-ar fi pierdut anul trecut alegerile ca să se reîntoarcă acolo de unde a plecat, adică în sânul Petrom. “Pe vremea lui făceau cam ce voiau”, recunoaşte şi actualul primar, Nicolae Tivadar. “Acum am reglementat situaţia. Am oprit lucrările peste tot unde nu aveau actele în regulă, şi suntem atenţi ce şi unde fac”, spune edilul.

Sondele din fundul curţii

În total, în zonă sunt 5.000 de sonde, din care 400 în intravilanul comunei. Localnicii s-au obişnuit cu ele, însă nu pentru că le-ar fi devenit plăcut zgomotul sacadat al instalaţiilor, ci pentru bani. Compania le plăteşte chirie pe suprafeţele pe care instalează sonde, conducte ori instalaţii. Atâta doar că preţul e infim pentru o firmă cu pretenţii, care anul trecut, de pildă, a avut vânzări de aproape 6 miliarde euro şi un profit de aproape un miliard: 2 lei pe metrul pătrat pe an!

În unele cazuri, OMV Petrom nici nu îşi respectă înţelegerile şi profită din plin de naivitatea oamenilor, mai ales a bătrânilor pentru care orice bănuţ în plus e o gură de aer pe lângă pensiile de agricultor. “În 2009 noi eram plecaţi din ţară, lucram în Irlanda, când au venit să închirieze terenul. Au păcălit-o pe mama, o bătrână de 70 ani, căreia i-au promis o chirie de 2.000 lei pe an ca să pună o sondă. Au pus trei! A trebuit să ne luăm avocat ca să reglementăm situaţia. Cu chiu-cu vai au acceptat să plătească mai mult. Ce să mai spun, că în 2012 încă n-aveau autorizaţie de construcţie, dar sondele produceau deja”, spune Eugen Hosu, unul dintre localnicii care trăiesc cu sondele de ţiţei în fundul curţii.

Contracte la secret

Despre contract, Hosu nu vrea să vorbească. Îi e teamă, căci juriştii OMV Petrom au luat măsuri de siguranţă şi au stipulat că pot să-l pună la plata unor despăgubiri dacă scapă vreo informaţie “care ar prejudicia imaginea companiei”.

Motivul e lesne de înţeles. Documentul e presărat cu clauze ambigue, conţinând mai multe obligaţii pentru proprietari decât pentru chiriaşi. În cazul unor pagube provocate de instalaţiile montate de societate, de pildă, OMV Petrom trebuie să plătească pagubele “la nivelul recoltei medii din zonă”, fără să aibă obligaţia de a curăţa terenul şi de a-l readuce la situaţia anterioară.

A păţit-o un bătrân din Foglaş, Petru Postavek. În primăvara anului trecut, explozia unei conducte i-a distrus o parte din livadă. Pomii înecaţi în ţiţei i s-au uscat, dar reprezentanţii companiei n-au făcut mai nimic. “A venit o doamnă, a evaluat paguba şi mi-a promis că voi primi despăgubiri. Au plătit o parte, în octombrie, dar pentru restul şi acum aştept. Zece cereri am făcut până acum, niciun răspuns nu mi-au dat”, zice Postavek.

Cumpăraţi cu apă

Sutele de sonde şi conducte au împresurat zona ca pânza unui păianjen. Unul otrăvitor. În Suplacu de Barcău, oamenii se plâng că apa din fântâni e infestată cu hidrocarburi şi ţiţei, scăpate în pânza freatică în urma exploatărilor. Pentru a calma spiritele, reprezentanţii OMV Petrom au legat reţeaua de apă a comunei, făcută din fonduri europene, la propria magistrală, care se aprovizionează din râul Barcău, şi de unde localnicii pot să consume gratuit apa. “Apa se poate bea, pentru că e trecută printr-o staţie de potabilizare şi a fost verificată, s-au făcut analize”, spune primarul comunei.

Cum însă staţia este tot a Petrom, localnicii sunt circumspecţi. “Sincer, nu ştiu cât de potabilă e apa aia. Noi nu o consumăm, bem apă din flacoane, şi la fel ca noi fac mulţi alţii”, spune Mihai Naghi. Fost angajat al Petrom, Naghi e conştient de pericolele la care se expun din cauza poluării. Cea mai gravă problemă o cauzează, crede el, scăpările de gaze rezultate în urma extragerii ţiţeiului prin metoda combustiei interne sau subterane. O procedură prin care combustibilul vâscos e lichefiat ca să fie extras mai uşor, foarte asemănătoare cu controversata fracturare hidraulică folosită pentru extracţia gazelor de şist.

12 gaze.jpgSufocaţi

Gazele rezultate în urma arderilor ajung la suprafaţă şi otrăvesc aerul, dovadă stând mirosul înecăcios care se simte peste tot în comună. Mai puţin în zilele cu cer senin şi mai acut în condiţii de presiune ridicată, când cerul se acoperă cu nori şi aburii denşi nu se mai pot ridica şi risipi în atmosferă.

În mod normal, gazele ar trebui conduse din subteran spre coşurile imense de fum, dotate cu filtre, construite în zonă pentru a capta otrava din conducte, dar numai unele trasee sunt făcute. BIHOREANUL a văzut amplasamente unde vaporii plini de gaze otrăvitoare sunt eliberaţi direct prin gurile de aerisire ale conductelor. “Ne otrăvesc cu bună ştiinţă. Se simte mai ales noaptea şi dimineaţa, când nu putem respira. Stăm cu geamurile şi uşile închise şi tot ne intră în casă. Nu ştim ce să mai facem”, zice Naghi.

Potrivit unor buletine de analiză emise de Compartimentul de Medicina Muncii din Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj Napoca, cea mai nocivă substanţă inspirată de suplăcani e benzo(a)pirenul, care nu ar trebui să se regăsească în aerul expirat, fiind la originea mai multor forme de cancer, a unor boli de inimă şi plămâni. “Concentraţia acestei substanţe depăşeşte cu mult limita admisă, iar cercetările au dovedit că un procent însemnat al bolilor locuitorilor din această zonă, 60-70%, se datorează poluării cu această substanţă. Ţi mai grav este că, din 200 de pacienţi cu tratamente costisitoare, 50 au diferite forme de cancer”, dezvăluie deputatul Adrian Merka.

12 Adrian Merka.jpgSprijin prin lege

Originar din zonă, parlamentarul Uniunii Slovacilor din România a realizat un amplu studiu despre problemele cauzate de procedura de extracţie a ţiţeiului utilizată de Petrom. Pe lângă gazele nocive, spune Merka, mai există şi problema alunecărilor de teren provocate de foraje, dovada fiind că locuinţele din zonă au început să crape şi să se scufunde din loc în loc. “Se afundă pământul. Din ultimele informaţii, în ultimii 15 ani, comuna s-a scufundat cu 24 de centimetri”, explică Merka (foto).

Anul trecut, parlamentarul a iniţiat un proiect de lege prin care să ofere un sprijin locuitorilor comunei. Concret, să le permită oamenilor să se pensioneze cu doi ani mai devreme, să beneficieze de un plafon mărit la medicamentele compensate pentru afecţiunile cauzate de expunerea la poluarea din aer şi să aibă dreptul la investigaţii medicale gratuite amănunţite pentru sistemul respirator, urinar, osteoarticular, circulator şi cardiovascular.

“Acordarea acestor beneficii ar reprezenta o reparaţie necesară pentru locuitorii din Suplacu de Barcău”, spune Merka. Proiectul este blocat, însă, de mai bine de un an, la Senat. “Sperăm să intre în discuţii în această toamnă”, zice el.

Multe controale pentru nimic

Chiar dacă s-ar aproba, legea tot nu ar pune capăt poluării, care rămâne principala problemă. Ce spune Petrom despre asta? Nimic. Încă din data de 8 august, BIHOREANUL a solicitat companiei un punct de vedere despre situaţia din Suplacu de Barcău şi despre demersurile făcute de societate pentru remedierea acesteia, fără a primi însă niciun răspuns!

În aceste condiţii, singurii care ar putea lua măsuri sunt autorităţile statului. Comisarii Gărzii de Mediu, care ar putea să sancţioneze compania, susţin însă că până acum nu au fost anunţaţi despre existenţa problemei. “Nu am primit sesizări referitoare la poluarea aerului în Suplacu de Barcău de către societatea OMV Petrom”, spune purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Bihor, Bekesi Csaba. Culmea e că, numai în ultimul an, comisarii au vizitat sondele Petrom de 25 de ori, în 10 controale planificate şi 15 neplanificate. Reglementările în vigoare le-ar fi permis să se sesizeze din oficiu cu ocazia descinderilor, căci duhoarea se simte peste tot. Dar n-au făcut-o…

În urma controalelor au fost emise doar trei sancţiuni. Pentru o scurgere dintr-un batal care a poluat o vale, pentru funcţionarea neautorizată a unei sonde şi pentru transportul neanunţat de deşeuri periculoase, OMV Petrom a plătit în total amenzi de 124.000 lei. O nimica toată pentru gigantul care s-a făcut stăpânul zonei, cumpărând sănătatea oamenilor pe bani mărunţi.


INVESTIŢII PENTRU EI
Mai mult ţiţei, mai puţini oameni

Zăcământul Suplacu de Barcău este exploatat de peste 50 de ani şi asigură circa 10% din producţia de ţiţei a OMV Petrom în România. Acţionarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participaţii aparţinând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

La începutul anului, OMV Petrom a anunţat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în “redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi.

Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalaţii de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite şi reducerea poluării.

Deputatul Adrian Merka este totuşi sceptic cu privire la beneficiile proiectului. “Investiţia este mai mult pentru automatizarea instalaţiilor, ceea ce va duce doar la reducerea numărului de angajaţi, care şi aşa e mic. Din 600 de oameni, câţi lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părţi. Promit multe şi fac puţin…”, spune parlamentarul.

De Laura Gal
Ascunde comentarii

copilotul este nasul omv! traiasca donatiile si sponzorizarile catre usl
De la: roger | 27-08 22:35
sa fim intelegatori — cine a plecat in excursie la viena sa ii pupe-n dos pe cei de la omv? cine se lauda cu austriecii de la omv la tv ca sunt prieteni si investitori seriosi ai tarii? ati ghicit! copilotul ponta, acest mare smecheras penal al tarii, copilul si creatia lui nastase, cu parinti procurori, cu fini in toate ministerele, protejatul lui iliescu-crap-odata! mai aveti dubii ca usl distruge toate legile si randuielile, si ce mergea cu greu sau slab acum se ineaca sub conducerea lor!

2 lei
De la: ics | 27-08 11:41
2 lei/mp/an !!!!!!!!!!! asta mai zic si eu mizerie inimaginabila. adica eu imi iau un loc de casa, sa ma asez la o casa linistit, si in capat imi pun sonda astia, ca e interes natiopnal cica. si imi dau 2 lei/mp/an…nici in botswana nu cred ca pot sa-i fraiereasca pe oameni in halul asta

sa asiste la CRIMA SOCIALA, ce FACE MURIM gazati ?
De la: sa asiste la CRIMA | 27-08 11:29
de e obligat/fortatul romanul sa indure CRIMA , masacrul social la ordin POLITIC, de ce ? STATUL nici macar nu exista INTERN doar ca imagine INTERNATIONALA :))).DE aici si haosul , nu mai avem cine sa APLICE legea ca e FORTAT si el sa asiste la CRIMA SOCIALA, ce FACE MURIM gazati ? PE bune !!!!! este legitima aparare cand face atac la BUNURI si viata :)).

INTR-UN CUVANT – FRACTURARE HIDRAULICA 
De la: J.R. | 27-08 11:10
Adevarul e ca Petromul face fracturare hidraulica la Suplacul de Barcau, a otravit totul acolo, aerul e irespirabil pt un oradean de exemplu, Petromul e una din cele marsave si ticaloase companii din cifra de afaceri de 6 MILIARDE DE EURO SI 1 MILIARD PROFIT(dupa externalizarea a cel putin inca 2 prin smecherii financiare off-shore etc.) rezulta ca Suplacul care reprezinta 10 % 600 mil euro cifra de afaceri si 100 mil euro PROFIT pt Petrom si in zona e saracie lucie, localnici furati, otraviti…. sa ne trezim moartea-= cancerul petrolist ne da tarcoale sa luptam pt Baile Felix pt Bihor sa nu ne mai otraveasca nimeni pamantul, apa si aerul sa nu ne amagim ca ceva din aceste profituri colosale vor ramane aici … daca 1% din acel profit ar ramane la Suplac acolo nar mai fi saracie lucie… propun excursii la Suplac cu cazare 2-3 nopti in cosmar pt cei care sustin gazele de sist si fracturarea hidraulica ….

asti s CRETINI daca cred ca fac ce vor !
De la: FOOOOOOC | 27-08 10:54
incet incet POPORUL decide nu UN GUVERN de mascarici la comanda unui Presedinte pe masura 🙂 care i BAIUL ? SE STRANG 100-300 de oameni duceti pe toti la INCHISOARE ! OAMENII acolo ce mananca sau respira la comanda CUI ?

 sursa: http://www.ebihoreanul.ro/mobile/index.php?comments=1&categ_id=6&categ_name=Qmlob3JlYW51bCB0aXDEg3JpdA==&news_id=110112&action=display_news